miercuri, 9 iulie 2014

In asteptare

Au anuntat furtuni cu ploi torentiale. Nu ar strica, sa umple butoaiele cu apa de ploaie si fantana. Aici chiar depindem de ploi caci primarul nu catadicseste sa traga teava de la izvor.
Se aude cum rostogoleste peste muntii din departare.

posted from Bloggeroid

marți, 8 iulie 2014

8 iulie 2014



Ce nu imi lipseste?
Pai, tocmai realizam intr-o discutie ieri, ca nu am televizor! Bai ce pierdere!
Am gasit in sat un radio pe care am dat fix 44 de lei si care merge cu 5 baterii dar, pam pam, are si un acumulator incorporat si, pam-pam-pam, stie sa citeasca SD card si USB asa ca, am tot ce imi trebuie pe zona “entertainement”.
Iar calculatorul il folosesc in principal la statiile mele radio si abia acum am catadicsit sa imi scriu postul la el, pentru ca aveam o multime de imagini sa le impartasesc cu voi…
Nu imi lipseste zgomotul din Bucuresti.  Acela ce se aude chiar si cand inchizi geamurile termopan cu 3 foi  de geam. “City that never sleep” dar, spre deosebire de new York, pare ca Bucurestiul nu doarme din cauza manelelor sau a nevrozei nu ca ar avea ceva de facut ca in NY!

Ce am mai vazut prin curte?
Veverita e la ordinea zilei dar acum cateva zile am vazut si un iepure!
Otilia a vazut un pui de sarpe si cativa soricei.

Am o vecina absurda. Are un nepotel in vizita sau in vacanta insa saracul copil mai bine isi petrecea vacanta la puscarie!  Pur si simplu, ii este reprosat orice il face sa fie copil: ca vorbeste prea tare, ca da cu mana prin apa, ca da cu piciorul prin noroi si lasa urme, ca nu vine sau ca, dimpotriva, nu pleaca!
In acelasi timp, unul din cainii vecinei latra non-stop iar celalalt din cand in cand. Ala care latra mereu e ragusit o zi din doua dar il suplineste celalalt. Zi si noapte, mai ales noapte!
In via de langa casa si-a facut cuib o familie de grauri. In cuib, patru pui. Pe cat sunt de scandalagii parintii, pe atat de tacuti sunt puii. Cu toate astea, o pisica “bagaboanta” s-a prins ca zona e locuita si a incercat o data sa ajunga la cuib. Prima data scandalul graurilor a fost suficient de convingator dar, dupa zi vine noapte si, se stie, pisicile vad foarte bine spre deosebire de pasari. Astfel ca prostia nu s-a perpetuat, puii fiind lipsa la apelul de dimineata. Familia de grauri, la deruta, alunga in continuare pisicile din zona, adica pe Pork Mic, motanul meu de Bucuresti, inofensiv de altfel.

Am scapat anul acesta ciresele dar se pregateste caisul si am descoperit zmeura in spatele casei…

Si pentru ca cineva se intreba intr-o emisiune la radio ce fel de rosii mancam pe aici, pai, sa tot fie niste rosii normale, iesite din semintele primite de la banca de seminte din Suceava care asigura conservarea soiurilor romanesti. Va recomand cu incredere sa apelati la ei si sa renuntati la prostiile de soiuri create pentru a se putea vinde diversele substante produse de alde Monsaldo et Co.
Ar trebui poate sa va vorbesc nitel si despre usturoi... E de-a dreptul hidos si culoarea nu are legatura cu albul insa acestea ar trebui sa fie criteriile atunci cand cautati usturoiul "acela", adevarat din care se poate face mujdeiul.

Ce este extraordinar e ca Maria si-a facut imediat prieteni de pe strada si din vecini si nu simte nici ea (prea tare) lipsa televizorului.

Motanul Pork Mik* si-a facut multi prieteni si este bine,  ceea ce va doresc si voua!

Pa.

*-asa il gasiti pe FaceBook.

























luni, 7 iulie 2014

De vara.

Nu am mai scris de mult dar asta este de bine. Am fost ocupat. De la ultima vizita am reusit sa fac un infarct. Nu stiu daca este un semnal ca trebuie sa las definitiv Bucurestiul sau doar fumatul... Deocamdata am lasat fumatul contra unui stent. Urmeaza si al doilea.
Am inceput casuta din copac (cais) pe care i-am promis-o Mariei. Sper sa o termin saptamana aceasta sau macar pana ma internez din nou pentru al doilea stent.
E al naibii de greu sa postezi de pe telefon!
posted from Bloggeroid